joi, 3 decembrie 2015

Copita

Ieri, o pun pe cea mica in centrul de joaca si ma apuc sa fac treburi casnice pe langa ea. Se juca copilul frumos, liniste si pace. La un moment dat o aud cum urla. Da' urlete din alea nasoale, de zici ca a venit sfarsitul lumii. Ma duc repede sa vad ce a patit copilul. Urla tinand strans o jucarie atarnata, balansand picioarele in aer ca un carabus rasturnat. Dau sa o iau in brate. Nu pot ca nu lasa jucaria din mana. Desprind jucaria din centrul de joaca si vreau sa iau copilul in brate sa il linistesc. Tace inainte sa pun mana pe ea. Apuca cu lacomia jucaria si o indeasa in gura. Apoi rade. S-a terminat drama. Ma intorc la treaba.
***
Lidia statea in scaunul balansoar si molfaia gargarita. La un moment dat scoate gargarita din gura si stranuta. O aud pe Bia:
- Pune draga o copita la gura... Mami, asta nu pune copita la gura!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu