Copilului meu ii e frica de intuneric. Zice ca daca e intuneric vine lupul si o mananca. Am dus lupta de lamurire cu ea in fiecare seara la culcare de vreo 2 saptamani incoace.
Aseara erau luminile stinse in toata casa, mai putin in sufragerie unde stateam toti 3. Fi-mea apasa pe clanta si da sa iasa in hol. "Lasa ca se intoarce repede" imi zic increzatoare stiind clar ca nu sta pe intuneric nicaieri. S-a intors dupa un minut:
- Mami, hai sa-iti aiat!
- Ce sa imi arati mama?
- Noaptea, hai sa-ti aiat...
- Vin, mami, hai!
Am urmarit-o cum paseste neincrezatoare pe intuneric pana la camera ei. Odata ajunsa acolo se posteaza in fata usii si incepe:
- ute, stige noaptea! Hai, mamiii, stige noaptea! ine iupu, ne papa! Stige noaptea!
Dupa un minut de nedumerire o intreb:
- Vrei sa aprinda mama lumina?
- Daaaa! raspunde triumfatoare. Si se indreapta spre masa cu plastilina, de data asta cu pasi siguri, cu lumina aprinsa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu